Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘ochii’

Mi-ai spus: „De unde-ţi vine ciudata întristare

Ce creşte ca şi marea pe-un ţărm stîncos, pustiu?”

Les fleurs du mal – Amalia Dulhan

Les fleurs du mal – Amalia Dulhan

Cînd inima culesul şi-a isprăvit, ne pare

O boală viaţa. Taina aceasta toţi o ştiu.

E o durere simplă, deloc misterioasă

Şi limpede ca tine cînd râzi şi lumii placi

Nu căuta degeaba frumoasa mea curioasă

Şi-acum, deşi ţi-e glasul atît de dulce, taci!

Taci, ne-nvăţato! Suflet ce nu cunoaşte ceaţa!

Copilărească gură! Mai mult chiar decît Viaţa

În mreji subtile Moartea adesea ne-a închis

Mai bine cu-o minciună să mă îmbăt şi-alene

Să mă scufund în ochii tăi limpezi ca-ntr-un vis

Şi-ncet s-adorm în umbra ce-ţi lunecă din gene!

 Din volumul „Charles Baudelaire – Les fleurs du mal”, Larousse, 1993

Charles Baudelaire

a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 – d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atît pe cititorii săi, cît și pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin a volumului său controversat Les Fleurs du Mal („Florile răului”). Va avea o influență puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.

Anunțuri

Read Full Post »

De la mine pîn’ la tine
Numai stele şi lumine!

Dar ce sînt acele stele?
Sînt chiar lacrimile mele

stars_in_the_sky_2_by_aardbei4-d5452ccCe din ochii-mi au zburat
Şi pe cer s-au aninat

Cum se-anină despre zori
Roua limpede pe flori!…

Vărsat-am multe din ele
Pentru soarta ţării mele!

Multe pentru cei ce sînt
Pribegiţi de pe pămînt!

Multe lacrimi de jelire…
Iar de dulce fericire

Ah! Vărsat-am numai două,
Şi-s luceferi amîndouă!

Vasile Alecsandri

(n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Iași) – poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

Read Full Post »

Motto: „Aşa am ajuns să-mi dau seama cît de mult poate să valoreze un om cînd el este cel care fixează preţul.”

*

*                *

,,… Se apropia de cincizeci de ani şi era mai degrabă urîtă, cam pipernicită, singurele lucruri care-ţi atrăgeau atenţia la ea fiind faţa de copil şi nişte gene care-i făceau privirea adîncă şi misterioasă. După vorbă şi după înfăţişare, părea o copilă. Mie-mi zicea că sînt nebun. „Eşti nebun, Raimundo!” îmi spusese în cămăruţă, cu voce scăzută.Problema e că tu nici măcar nu-ţi dai seama, fiindcă nebunii sînt ultimii care-şi dau seama. Dar eu, de cum te-am văzut, am ştiut că eşti nebun şi că ai suflet de nomad.” Un alt cuvînt pe care nu-l cunoşteam. „Şi ştii ce-am mai descoperit de cum te-am văzut? Că eşti un seducător. Am ştiut asta de cum ai intrat  pe uşă. Cu faţa asta de ţăran şi ochii ăştia albaştri pe care-i ai. Sau tu nu ştiai că eşti un seducător?” Eu eram tare încurcat de toate cuvintele alea. „Ştiai?” Credeam că-şi bate joc de mine. „Nu.” „Atunci să ştii că eşti! Pe mine m-ai sedus din prima, de cum te-am văzut acolo nemişcat, cu aerul tău de nebun şi de nomad. Nu ţi-ai dat seama? Nu ţi-ai dat seama că m-am zăpăcit cînd te-am văzut?” Ce era să spun? Stăteam foarte aproape unul de celălalt, pe nişte taburete joase, cu Cartea de Aur deschisă pe genunchii amîndurora. Apoi vocea şi expresia ei s-au schimbat dintr-o dată. „Însă cu mine nu trebuie să-ţi foloseşti arta de Don Juan. N-ai voie să mă atingi, niciodată! Promite-mi că n-ai să încerci să mă atingi niciodată! În ziua în care ai face-o, ar da nenorocirea peste tine!”

Luis Landero

s-a nascut la Albuquerque (Badajoz, Spania) in 1948. Licentiat in filologie  hispanica la Universitatea Complutense din Madrid, a fost profesor de literatura la Scoala de Arte Dramatice din Madrid si profesor invitat la Universitatea Yale din Statele Unite. S-a remarcat in 1989 cu romanul Juegos de la edad tardía (Jocuri ale varstei tarzii; Premiul National al Criticii, Premiul National de Proza in 1990).

Romanele care au urmat l-au asezat in galeria celor mai importanti scriitori contemporani : Caballeros de fortuna (1994), El mágico aprendiz (1998), El guitarrista (2002) si Hoy, Júpiter (2007). De asemenea, este si autor de eseuri literare: Entre líneas : el cuento o la vida (2000), ¿Cómo le corto el pelo, caballero? (2004).

Read Full Post »

%d blogeri au apreciat asta: